Arhiva pentrufebruarie 12, 2008

Johann Scobert (1720-1767)

Clavecinist şi compozitor de origine germana, angajat al Curţii prinţului Conti. Autor de muzică de camera (sonate, trio-uri şi cvartete instrumentale), de concerte şi simfonii, Scobert era un discipol al Şcolii de la Mannheim, dar stilul sau – care vibra după un anumit farmec confesiv -  prefigura nuanţe şi trăsături romantice, pe care Mozart le-a înregistrat şi le va reflecta uneori în muzica paginilor sale lente sau ale unor momente agitate din creaţia sa.

Înfluenţa lui Scobert asupra W.A.Mozart poate fi surprinsă în voluptatea cu care el a compus una după alta primele patru sonate pentru clavecin care pot fi cantate şi cu acompaniament de vioară, după cum apare specificat pe coperta primei lor apariţii. Înregistrate cu numerele 1-4 în ediţia gravată la Paris în acea perioadă (1764), ele figurează cu nr. 6-9 în catalogarea tematică şi cronologică făcuta în 1867 de muzicologul austriac Ludwig Kochel (1800-1877) şi mai tarziu de continuarii săi.

Wolfgang Amadeus Mozart – continuare

Primul concert este semnalat la Munchen în ianuarie 1762 pe atunci reşedinţa principelui  elector, în faţa căruia copiii Mozart au concertat şi au primit primele lor aplauze. Au urmat curând cele de la viena, în faţa Mariei-Tereza şi ai invitaţiilor ei aristocraţi. Evenimentul de la Curtea imperială a insemnat începutul celebrităţii lui Mozart. Cu această ocazie Mozart primeşte un ceas de aur de la impărăteasă ca răsplată pentru arta sa uluitoare, ceas care poate fi admirat astăzi în muzeul “Mozart” înstalat în vechea casă natală din Slazburg.

Totuşi decisiv în această perioadă din viaţa lui Mozart a fost gestul unui băcan inimos – Herr Hagenauer din Slazburg care a dăruit familiei Mozart o trăsură de poştă încăpătoare, înscriind în biografia compozitorului un impresionant gest de generozitate. Era un dar care era mult superior  şi întrecea cu mult preţul şi semnificaţia celui făcut de Maria-Tereza.

La 18 noiembrie 1763 a avut loc intrarea familei Mozart  în Paris, metropola Franţei considerată capitala spirituală a Europei. Şase luni a durat primul contact pe care l-a avut Mozart cu lumea Parisului, din noiembrie 1763 până în aprilie 1764. Mai presus de aplauzele pe care le-a cucerit în acest timp au fost împresiile despre noul  ce-i răzbătea de muzica ascultată la seratele gazdelor aristocrate, cântată pe podium, sau pe scenele amenajate pentru spectacole de opera, de balet, de vodevil. Rămâne impresionat de eleganţa stilurilor lui Lully, Couperin sau Rameau (care îşi trăia ultimul an din viaţă), de facatura operelor comice compuse de Philidor sau de Monsigny (ultimul angajat al Curţii ducelui de Orleans), de varietatea muzicii instrumentale, de ornamentaţia integrată în desfăşurarile ei melodice.

Cel mai mult l-a impresionat creaţia lui Johann Scobert (1720-1767), clavecinist, şi compozitor de origine germană, angajat al Curtii prinţului Conti – în al cărui palat copiii Mozart au fost invitaţi să concerteze în repetate rânduri.